Total News – Portal de stiri din Alba Iulia | [ Stiri Alba ]

ArhivaAugust 2016

Loredana, despre fiica sa: Elena e mai blândă și mai înțeleaptă decât mine

lori-465x390

Fiica Loredanei Groza este majoră, dar diva susține că este o norocoasă și că Elena se sfătuiește de fiecare dată cu ea când are probleme.

Elena și-a sărbătorit în urmă cu două săptămâni ziua de naștere, alături de părinții săi  și de colegi și prieteni ai Loredanei, pe care îi cunoaște de când era mică. „Fiica mea a împlinit de curând 18 ani, este deja majoră. Legal e liberă să facă tot ceea ce își dorește, dar asta nu înseamnă că nu ține cont de părerile mele în continuare. Sunt foarte rare momentele în care avem discuții în contradictoriu. E o adolescentă blândă. Nu atât de dificilă pe cât am fost eu. Acum conștientizez cum reacționam la ceea ce-mi spuneau părinții mei. Așa că, ea e mai înțeleaptă”, a povestit Loredana.

sursa evz.ro

Ţara Haţegului: vacanţă cu dinozauri, legende, biserici, cetăţi şi tradiţii

hateg1-465x390

Cinci trasee spectaculoase şi uşor de parcurs

Pe lângă atracţiile sale arhicunoscute, Ţara Haţegului îşi aşteaptă oaspeţii, în acest început de sezon turistic, cu câteva trasee special gândite pentru turiştii de toate vârstele. Mai ales copiii vor fi încântaţi să le parcurgă. Unele sunt destul de lungi, mai ales dacă sunt parcurse cu bicicleta, şi nu cu maşina, aşa că se impune o rezervare la o pensiune din zonă. E nevoie de treipatru zile pentru a le parcurge pe toate. Tarifele nu sunt mari, 80 – 90 de lei, dar rezervarea trebuie făcută din timp pentru că Mănăstirea Prislop e la doi paşi, iar Castelul Corvinilor la trei, iar numărul turiştilor a început să crească.

Cine vrea o plimbare în natură poate alege traseul numit oficial „Pădurea şi Omul”. Acesta pleacă de la centrul de vizitare al Parcului Naţional Retezat situat în Nucşoara (comuna Sălaşu de Sus) şi parcurge o mică parte din zona zubmontană (Nucşoara – Mălăieşti – Nucşoara). Panourile explicative amplasate de-a lungul traseului îi provoacă mai ales pe cei mici la diverse ghicitori legate de pădure şi „chiriaşii” acesteia, le arată „pe viu” cum se reîmpădurește o pășune, care sunt consecinţele unei defrișări, le povesteşte cum a ajuns pădurea din Carpați tocmai la Constantinopol și le explică de ce lupii sunt extrem de importanţi pentru echilibrul natural. Dificultate mică, durată de două ore. Acest traseu nu poate fi parcurs cu maşina.

Cine doreşte să meargă pe urmele dinozaurilor descoperiţi în Ţara Haţegului îşi poate începe excursia chiar din Haţeg, de la Centrul de Vizitare al Geoparcului Dinozaurilor. Aici este expus dinozaurul bondoc. Traseul trece, apoi pe la Sântămărie Orlea, unde e musai de văzut biserica medievală, după care duce la Sânpetru, unde se află Casa Dinozaurilor Pitici, dar și o casă a tradițiilor. Apoi se merge spre Sibişel şi Ohaba Sibişel. Pe traseu se pot întâlni dinozauri pictaţi de copii. Pe Valea Sibişelului există puncte fosilifere, dar şi un „câmp al bulgărilor de granit”, iar satul Ohaba Sibişel încă mai prezintă multe dintre caracteristicile unei aşezări rurale deacum 100 – 200 de ani. Traseul poate fi parcurs şi cu maşina, şi cu bicicleta, dar e nevoie de o zi întreagă pentru a-i savura toate atracţiile.

Tot din Haţeg se poate pleca, ori cu bicicleta, ori cu maşina spre comuna General Berthelot. În curtea unui centru al Geoparcului situat aici poate fi admirat Magyarosaurus Dacus, reconstituit la dimensiuni şi detalii foarte apropiate de cele originale (5 metri înălţime şi 7 lungime). Tot aici se pot vedea şi ouă de dinozaur adevărate, descoperite de paleontologi în Ţara Haţegului. Se merge apoi spre Densuş, pentru că biserica unică de aici nu trebuie ratată. În plus, aici se află şi „Casa Vulcanilor”, expoziţia nu este încă finalizată, dar reprezentanţii Geoparcului spun că va fi de-a dreptul spectaculoasă şi speră că o vor putea oferi publicului larg începând din iunie. Din Densuş se merge spre Ştei, pentru câteva privelişti magice. De aici spre turnul medieval de la Răchitova se mai merge doar pe jos, pe traseu marcat, preţ de două ore.

Un alt traseu pentru care e nevoie de o zi întreagă e cel dinspre Haţeg spre Sălaşu de Sus – Mălăieşti şi Nucşoara. Include Vârful Poieni, alt punct de belvedere, Biserica Iobagilor din Sălaşu de Sus, fâneţele cu fluturi unici în România, dar şi cu multe narcise (în iunie), Cetatea Mălăieşti, dar şi o vâltoare şi o moară tradiţională, refăcute în ultimii ani, ambele funcţionale, în satul Peştera. Localitatea îşi are numele de la o peşteră spectaculoasă, cu o legendă pe măsură. La Peşteră se ajunge, însă, doar prin curtea unor localnici, sau trecând prin două trei grădini. Dacă promit că sunt cuminţi, turiştii primesc mereu ajutorul localnicilor pentru a ajunge la gura peşterii. Doar acolo li se spune şi legenda, ori de către vreun ghid local, ori cu ajutorul panourilor informative.

Pe urmele romanilor și ale lui Jules Verne

o altă variantă pentru cine doreşte să petreacă o zi de neuitat în Ţara Haţegului este traseul care pleacă tot din Haţeg, apoi merge în satul Peşteana, unde e amenajat un muzeu al satului Haţegan. Lângă satul amintit se află „Tăul fără fund”, o mlaştină în care, până nu demult, ţăranii erau convinşti că pământul le înghite vitele rătăcite. Adevărat lucru însă, aici creşte şi o floare carnivoră. Insectele care se aşează pe ea sunt prinse în capcana unui „lipici” pe care-l are floarea şi nu mai scapă. De aici se ajunge uşor la Sarmizegetusa Ulpia Traiana (oraşul roman despre care se crede că avea 60.000 de locuitori, cu aproape 2000 de ani în urmă). Ori cum maşina, ori cu bicicleta, se trece prin Clopotiva, de unde se urcă spre un alt punct de belvedere, apoi spre Râu de Mori, Suseni şi Cetatea Colţ, cea care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi”.

sursa evz.ro

7 minunății ale Turciei

333333

Pe arcul imaginar care unește magicul Istanbul cu însorita Antalya, împungând inima Turciei pe aliniamentul Ankara-Konya, istoria pulsează, fără îndoială, de la facerea lumii. Hitiți, frigieni, mezi, persani, greci, romani, bizantini, selgiucizi, otomani, turci – câte și mai câte seminții, supuse sau dominatoare – și-au imortalizat existența, palpabilă astăzi în minunății care desfată simțurile. Citiți, vă rog, jurnalul acestei călătorii fabuloase

1. Istanbul – orașul cu pisici și castane coapte Primele instantanee fixate pe retină când mă gândesc la Istanbul nu sunt nici pe departe rotunjimile Hagiei Sofia sau ale Moscheii Albastre. Nici siluetele trufașe ale minaretelor de unde răzbat, acum, doar voci înregistrate, sparte și plângărețe ale unor muezini electronici. Nici măcar Palatul Topkapi, mai bine de 400 de ani reședință a sultanilor care dăruiau viața și moartea la fel de ușor precum își alegeau cadânele. Nu! Pecețile subțiri ale orașului care leagă Europa de Asia nu le găsești prin moscheile altoite pe trupul dezonorat al bazilicilor, nici prin muzeele învelite în aur și giuvaere.

2. Basmul Cappadocia – leagănul creștinismului Am lăsat în urmă Istanbulul. Nu și dorința de a reveni, pentru că acest oraș în care merită să te pierzi zile întregi e, cu siguranță, nemuritor 14 ore de fugă chinuitoare pe patru roți m-au catapultat, apoi, într-o reverie: Cappadocia. Acțiunea vulcanilor, coroborată în milioane de anotimpuri cu eroziunea executată de vânt și de ploi, îți răsfață privirea și-ți alintă imaginația. Aici, în „Ținutul cailor frumoși”, cum au etichetat vechii hitiți acest platou în care primii creștini și-au săpat bisericile și și-au zidit credința, lumina se măsoară în bucurii simple. Am zburat pe deasupra falusurilor de piatră și a văilor de lavă, uluit de cerul acaparat de zeci de baloane ridicate în tăria dimineții de aerul cald pompat în pânzele multicolore. Plutirea deasupra Cappadociei este un basm care te costă 80 de euro (negocierea a plecat de la 130 de euro) și care-ți împrumută, pentru 45 de minute, câte ceva din măreția și curajul lui Icar.

3. Göreme – bisericile creștine ascunse în tufuri Din azurul care îmbracă zările acestui pământ nepământean, am coborât în miezul tufurilor moi, la Göreme, unde oamenii celui de-al doilea secol după Hristos și-au pus ordine în crezuri, apărându-și cu piepturile goale bisericile de prigoana centurionilor romani. „Biserica Mărului”, Capela Sfintei Ecaterina, a Sfintei Barbara, a Sfântului Onufrie… Splendide mărturii ale unui creștinism dantelat în roca primitoare a Cappadociei.

4. Kaymakli – oraș  subteran de opt etaje De aici, am rătăcit în pântecul Orașului Subteran – Kaymakli Yeralti Sehri. Kaymakli – caimac în limba turcă – a fost un refugiu pe verticală, al doilea ca mărime din Anatolia. Are opt etaje – din care ni s-a permis să vizităm doar două -, coboară până la o adâncime de 130 de metri și este foarte ingenios construit, fiind dotat cu puțuri de aerisire, bolovani rotunzi pe post de porți care se închid din interior, bucătării, grajduri, dormitoare, chiar și o biserică. Se estimează că orașul putea adăposti până la 30.000 de oameni în tuneluri înguste, care comunicau între ele prin trepte abrupte. Cine a frământat carnea moale a rocii? Istoricii vorbesc despre un popor troglodit, extrem de iscusit. Datele certe dezvăluie că între secolele VII și X creștinii s-au adăpostit aici de teama năvălirilor orientale.

5. Caravanserai pe Drumul Mătăsii Urmează 170 de kilometri până la Konya, pe cel mai drept drum din Turcia. Șoferii îl disprețuiesc. Liniile munților s-au depărtat, iar tușa lor s-a decolorat într-un verde nestatornic, prins în câmpuri mărunte, sărace. Doar norii au rămas majestuoși. Soarele îi găurește, când și când, cu raze galbene, atinse de anemie.

6. Aspendos, teatrul antic Se ghicește din nou silueta munților Taurus. Curând, ne vom insinua prin strânsura lor, spre Antalia cea transparentă. Istoria pulsează, e vie, nu trebuie decât să închizi ochii și să alegi când vrei să colinzi – perioada hitită, frigiană, mezică, persană, romană, bizantină, selgiucidă, otomană, turcă. În dreapta mea, aleargă câmpuri înalte, din care omul extrage greu, mecanizat, rectiliniu, pâinea cea de toate zilele. Nici un copac nu rupe monotonia șesurilor acoperite cu păioase. Frână… O țestoasă a ratat la mustață viața de apoi. Repusă, forțat, în peisaj. Probabil va încerca să traverseze din nou, să-și împlinească destinul deturnat. Apar conifere mici, altitudinea crește… Traversăm Munții Taurus. Nici o mașină cu lemne tăiate n-am văzut în trei ore. Mediterana ni se deschide în față, unduitoare, provocatoare, mlădioasă. Odată trecută bariera munților, aerul devine cald, ademenitor. Oprim la Teatrul Aspendos, o relicvă superbă a Antichității. E vorba aici despre greci și persani. S-au luptat pentru supremație pe râul navigabil din zonă. Romanii i-au liniștit și pe unii, și pe alții…

7. Antalya – o minune pe care vă las să o descoperiți Nu mai notez nimic. Încerc să înțeleg minunea care se numește Antalya. Mijesc ochii, privind soarele, munții și o bucată albicioasă de cer. Trăiesc.

sursa evz.ro

Nemții vor angajați români pentru hoteluri și restaurante de lux! Joburi sezoniere sigure în Frankfurt

marriott-frankfurt-465x390

Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă București (AMOFM) București dispune de locuri de muncă pentru persoanele calificate în domeniul hotelier – gastronomic care doresc să lucreze în Germania, prin intermediul Reţelei EURES!

Este vorba de 34 de posturi pentru lucrători calificaţi în domeniul hotelier – gastronomic (ospătar – 22 de posturi, barman – 2 posturi, bucătar/commis de cuisine/bucătar grill – 8 posturi și recepționer – 2 posturi), care doresc să desfășoare o activitate sezonieră în Germania, oferite de Hotel Marriott Frankfurt și Block House, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Brașov în prima parte a lunii septembrie.

Ce condiții trebuie să îndeplinească doritorii:

Pentru ocuparea posturilor de ospătar, barman și bucătar/commis de cuisine/ bucătar grill sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată și/sau experienţă în domeniu, precum și cunoștinţe bune de limba germană și engleză (nivel A2 – B1). Pentru posturile de recepționer, candidații trebuie să aibă calificare profesională încheiată și/sau experienţă în domeniu, să cunoască sistemul de rezervare OPERA și să aibă cunoștinţe de limba germană și engleză, nivel C1- C2, anunță AMOFM.

sursa evz.ro

Anca Sigartău: „Cine știa la Bacău teatru mai mult ca mine?”

clipboard02_3-465x390

Bacăul a renunțat la „Theaterstock”, festivalul de teatru inițiat de cunoscuta actriță Anca Sigartău. Ea explică, pentru EVZ, ce s-a întâmplat în culisele celui mai mare proiect cultural din Moldova

Festivalul „Theaterstock”, a doua ediție, nu a mai văzut lumina scenei anul acesta, fiind oprit cu  două zile înainte de startul care era programat pe 30 iulie. Actrița Anca Sigartău, inițiatorul evenimentului, spune însă că festivalul nu a murit. Sigartău, care a fost pentru câteva luni directorul Teatrului Bacovia din Bacău, a trecut printr-un an greu. Are încredere, însă, că lucrurile se vor aranja.

sursa evz.ro

ISTERIA Pokemon Go! Tot mai MULŢI PĂRINŢI îşi numesc copiii după CARACTERELE din JOC

pokemon-go-465x390

Jocul Pokemon Go a creat o adevărată isterie şi în rândul proaspeţilor părinţi. Potrivit autorităţilor americane, tot mai mulţi părinţi îşi numesc copiii după caracterele din Pokemon Go.

Potrivit BBC, aproape jumătate dintre actualii sau viitorii părinţi din Statele Unite ale Americii joacă regular Pokemon Go.

sursa evz.ro