Total News – Portal de stiri din Alba Iulia | [ Stiri Alba ]

ArhivaFebruary 2016

Prima fermă ecologică de peşte, înfiinţată la Constanţa

pesti-465x390

Gheorghe Stan a reuşit să-şi reconvertească ferma în prima crescătorie ecologică piscicolă din ţară, după o investiţie de 900.000 de euro din fonduri europene.

În urmă cu 11 ani, Gheorghe Stan a preluat ferma piscicolă, înfiinţată în anii ‘60, din localitatea Bugeac din judeţul Constanţa. Totodată a luat în concesiune, pentru de 50 de ani, şi terenul de 1.600 de hectare, locul unde se află astăzi amplasate pepiniera şi bazinele piscicole. A început să crească crapi româneşti şi producţiile erau promiţătoare. Însă, în 2011, s-a gândit că trebuie să facă mai mult de atât şi a decis să-şi transformeferma într-o crescătorie ecologică de peşti. Uşor de spus, dar greu de făcut. Reconversia a durat doi ani şi a însemnat o investiţie de 900.000 de euro, fonduri europene nerambursabile.

Cum a fost înfiinţată ferma ecologică

După ce s-a hotărât să infiinţeze prima fermă piscicolă ecologică din România, Stan a început să caute crapi în străinătate. S-a orientat spre Germania de unde a cumpărat, în 2011, cinci tone de peşte din părinţi reproducători ecologici. La acea dată, antreprenorul a plătit în jur de 20.000-30.000 de euro pentru achiziţie şi pentru transportul în condiţii optime.

Prima producţie proprie a fost obţinută doi ani mai târziu, când a primit şi certificat de conformitate.
„Începând cu 1 decembrie 2013 am început cu piscicultura ecologică. Cum ajungi să produci ecologic? Trebuie să respecţi trasabilitatea. Peştele trebuie să urmeze un parcurs de doi sau trei ani, de la stadiul de icre până la stadiul de peşte gata de consum, ca să îndeplinească standardele ecologice. Trebuie să fie crescut într-un mediu natural şi trebuie hrănit cu mâncare ecologică“, spune Stan.

În prezent, ferma din Bugeac este formata din pepinieră şi bazinul de creştere, care are 1.200 de hectare. Pepienera este formată din 24 de bazine de reproducere, cu suprafeţe cuprinse între 5.000 şi 10.000 de metri pătraţi.
Pe lângă acestea, Stan mai are încă trei bazine în care sunt ţinuţi peştii pe parcursul iernii şi alte patru bazine de creştere, ce se întind pe o suprafaţă de circa 50 de hectare fiecare. Constănţeanul spune că tot ecosistemul este ecologic, de la apă până la vieţuitoare.

În prezent, Stan produce în jur de 300 de tone de peşte la hectar. Producţia maximă care poate fi atinsă este de 1.500 de tone la hectar, întrucât aceasta este limita impusă de Uniunea Europeană pentru fermele piscicole ecologice. În cadrul fermei are120 de angajaţi, jumătate lucrând în pepienieră.

Peştii ecologici sunt profitabili

Ferma este profitabilă, având în vedere că firma pe care o deţine Stan, Complex Group, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape un milion de lei, în creştere cu 45% faţă de 2013. Iar în ceea ce priveşte profitul companiei administrate de constănţean, acesta a crescut în 2014 cu 30% faţă de 2013, ajungând la 44.000 de lei.

Antreprenorul vinde cu 10 lei pe kilogram peştele obţinut, un preţ mai mare decât cel practicat pentru peştele obişnuit.
Cu toate acestea, Gheorghe Stan atrage atenţia că, de câţiva ani ,există o concurenţă foarte mare venită din partea Ungariei. Vecinii noştri vând produse de o calitate inferioare celordin România, la jumătate de preţ. Cu toate acestea, Stan are cerere din toate judeţele ţării.

Cât priveşte viitorul, antreprenorul are planuri de dezvoltare a afacerii, intenţionând să se ocupe şi de procesare. „În următorii doi, trei ani, vrem să accesăm fonduri europene pentru înfiinţarea unei linii de procesare. Mă gândesc la o investiţie de circa un milion de euro“, a precizat Stan.

1 milion de euro este suma pe care vrea să o acceseze antreprenorul pentru deschiderea unei linii de procesare
sursa capital.ro

Ce proiecte au atras cele mai mari finanțări prin crowdfunding

crowdfunding-465x215

În șase luni de la lansarea Sprijina.ro, cea mai nouă platformă de crowdfunding de la nivel local, românii au finanțat cu peste 90.000 de euro proiectele și cauzele înscrise. Cel mai popular proiect activ pe platformă este inițiat de un ONG din Baia Mare, care și-a propus să doteze Spitalul Județean Maramureș cu două echipamente medicale necesare pentru salvarea vieților a sute de copii, reușind să obțină, până în acest moment, fonduri de peste 50.000 lei.

Cele peste 140 de proiecte înscrise in cele 6 luni de la lansare pe Sprijina.ro au atras, în total, 250.000 de vizualizări și finanțări totale de peste 90.000 euro, de la peste 1.800 de persoane. Dacă în primele luni de la lansare, românii au sprijinit cauzele înscrise pe platformă cu fonduri totale de 36.000 euro, pe măsură ce proiectele au crescut ca număr, diversitate și originalitate, contribuțiile au crescut cu 50% în intervalul octombrie-decembrie.

”Deși este încă la început, piața de crowdfunding din România are o creștere accelerată, iar Sprijina.ro este cel mai bun exemplu în acest sens, având în vedere evoluția din ultimele trei luni comparativ cu perioada august- octombrie. Finanțările obținute de proiectele înscrise pe platformă în primele șase luni arată că românii sunt tot mai deschiși la acest concept. Mai mult, evoluția înregistrată până acum arată că românii nu apelează la platformele de crowdfunding doar pentru a-și pune în practică proiectele, ci și pentru a se implica, prin contribuții și promovare a cauzelor care le-au atras atenția”, declară Remus Pakei, Project Manager Sprijina.ro.

Cea mai populară cauză de pe Sprijina.ro, activă din 13 noiembrie 2015, până pe 11 februarie 2016, anul acesta, este cea inițiată de Fundația Hope and Homes for Children (HHC) Romania. ONG-ul din Baia Mare și-a propus să strângă 50.000 de lei pentru achiziționarea a două video-bronhoscoape pentru copii pentru Spitalul Județean Maramureș. Cele două echipamente medicale vor fi folosite pentru dotarea spitalului și a ambulanței pentru a salva, pe viitor, viețile a sute de copii.

”Rezultatele extraordinare ale acestui proiect demonstrează, încă o dată, importanța pregătirii și promovării corecte în obținerea finanțării. ONG-ul care a creat acest proiect a transmis un mesaj puternic, care a impresionat zeci de persoane fizice și juridice încă din prima lună și a generat donații consistente încă de la publicarea cauzei pe platformă. Ulterior, numărul celor care au contribuit pentru acest proiect a depășit 500 de persoane”, a explicat Remus Pakei.

In două luni de la publicarea pe platformă, cauza inițiată de HHC România a fost finanțată în proporție de peste 100%, fiind vizualizată de mai bine de 26.000 de persoane. Proiectul continuă, însă, strângerea de fonduri, atât în mediul online, cât și în offline.

Sprijina.ro este o platformă online care se concentrează pe descoperirea, promovarea şi finanţarea proiectelor excepţionale dezvoltate de români, în spiritul iniţiativei, altruismului şi autenticităţii. Echipa şi comunitatea Sprijina.ro promovează şi încurajează comunicarea în comunitate, ca soluţie optimă pentru înfruntarea şi depăşirea unor situaţii sociale, militând pentru o mentalitate degajată, liberă de prejudecăţi.
sursa capital.ro

Scandalul corupților din sistemul de protecție a martorilor. RECHIZITORIU DNA. Seful ONPM, Adrian Bărăscu, și membrii rețelei lui, dați pe mâna judecătorilor

dddddddd

Procuroriii DNA au trimis astăzi judecătorilor Curții de Apel București actul prin care i-au trimis în judecată pe membrii rețelei infracționale care a căpușat Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), în frunte cu directorul acestuia, cestorul de politie Adrian Augustin Bărăscu. Cinci inculpați vor fi judecați în stare de arest preventiv, doi în stare de arest la domiciliu,doi sub control judiciar și alți doi în stare de libertate.

Conform procurorilor DNA, o parte dintre inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv. Este vorba despre:

BĂRĂSCU ADRIAN-AUGUSTIN, chestor de poliție, director al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– obținere ilegală de fonduri, una în forma autoratului și una în forma complicității
– deturnare de fonduri, una în forma autoratului și două în forma complicității
– două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, dintre care una în formă continuată,
– abuz în serviciu, în formă continuată,
– influențare a declarațiilor

NANU ION-OCTAVIAN, comisar șef în cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– obținere ilegală de fonduri,
– deturnare de fonduri, una în forma autoratului și trei în forma complicității
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, una în forma autoratului și una ăn forma complicității

POPA FELICIA-VIOLETA, comisar șef în cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– deturnare de fonduri, una în forma autoratului și trei în forma complicității
– complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

LEHĂDUȘ AUREL, comisar șef în cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu, în formă continuată (2 infracțiuni),
– complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată,

PUȘCAȘ DAN-CRISTIAN, comisar șef în cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu, în formă continuată (2 infracțiuni).
sursa evz.ro